Diminețile grele…

Vine iarna… zilele se fac scurte… dimineața la 7:00, când trebuie să mă trezesc, e încă întuneric afară și parcă nu mă las trezită… de ce să mă trezesc când e încă noaptea?! 🙂 Mami mă cheamă să privesc desenele mele preferate la CBC Kids și anume ”Daniel Tiger’s Neighborhood” cu o pisicuță-balerină, pe nume Katerina, care-mi place mie tare! Eu o numesc „Miau-miau!”… dar, uneori, nici ”Miau-miau!” nu reușește să mă facă să mă trezesc!

Sorry, calitatea luminii acestor video-uri lasă de dorit…

Aici, aproape merg cu ochii închiși de somn… :D… la sfârșit mă supăr căci mami nu m-a luat în brațe, cum de obicei o face…

https://www.youtube.com/watch?v=5SZn4BmxVjA

Trei zile fără suzetă!

Sunt cea mai bravo fetiță! Rezist deja 3 zile fără suzetă! Se mai întâmplă că-mi aduc aminte de „a-i”, dar mami îmi reamintește că am pierdut-o, iar reacția mea este: un zâmbet deja! Zâmbesc pentru că mi-am amintit c-am pierdut suzeta și trec la alte ocupații, de exemplu joaca! 😀

Părinții mei se mândresc cu mine!

Prima zi la grădi fără suzetă…

De dimineață, toate educatoarele au primit instrucțiunea de la mami de a nu-mi da suzeta sub niciun pretext! Zis și făcut!

Doar că eu, când am văzut la amiază că toți copii au primit „a-i”-urile lor, numai mie nu mi-au dat nimic, am făcut o mutrișoară pierdută, cu bărbița tremurândă și cu un glas încet, aproape stins, am șoptit cerându-i „a-i” educatoarei, în speranța că ei i se va face jale de mine și-mi va da și mie suzeta… în acel moment, educatoarea (i-a mărturisit apoi mamei) că i s-a făcut inima căt un purice de jale, dar nu mi-a cedat…

Seara când am venit acasă, i-am cerut încet mamei suzeta, dar mami insită să-mi explice că am pierdut-o… și deja… nu o mai cer…

chiar am mers la culcare a doua seară deja fără suzetă… și nici măcar nu am cerut-o… mi l-am luat pe ”Meunică” și l-am cuprins strâns lângă mine, ca nu cumva să-l pierd și pe el, că-mi este taare drag… și e tot ce mi-a mai rămas din ce-am fost atât de atașată în ultimul timp…

Prima noapte fără suzetă…

A fost greu… am plâns… am căutat suzetă prin toată casă… mami m-a legănat, m-a mângâiat… într-un final am adormit, mai greu decât de obicei… noaptea m-am trezit de 3 ori… chiar și în poponică m-am așezat și căutam unde-i „a-i” a mea iubită, știam din obișnuință că trebuie să fie prinsă de pijama, căutam cu mânuțele peste toată burtica, unde era prinsă suzeta – dar, nu era… 🙁

Greu mi-a fost…

”Creațiile autentice”

Cât mami își spală dinții, eu reușesc să creez „opere de artă”!!! Prin TOATĂ casa! 😀

După ce mami m-a certat că nu e bine să „creez” pe pereți, mergeam prin casă, mă opream în drept cu „creațiile” și ziceam: ”Mami, ai-ai-ai!!!” arătând cu degețelul la pereții desenați!